Am trecut cu pasi repezi si prin cea de-a treia saptamana de viata. Zilele se aseamana ca si program doar ca unele sunt mai linistite decat altele. Cateodata dormi toata ziulica si te trezesti doar pentru masa si schimbatul scutecului, cateodata ne petrecem toata ziua cu reprize de somn de 15-30 minute si muuuuuult leganat. Mai ales cu tati ai o legatura speciala. El te plimba si iti povesteste, iar tu te uiti adanc in ochii lui incercand sa-l hipnotizezi...doar ca nu prea tine si de cele mai multe ori rezultatul e invers :)
In saptamana care a trecut am scos nasul la aer aproape in fiecare zi dar nu mult, cat am mers de acasa pana la vechiul apartament unde ne-am cam petrecut zilele datorita unor lucrari de renovare la noi in bloc care nu ne prea lasau sa dormim. Sambata insa, ne-am echipat bine si am iesit cu caruciorul la plimbare pe malul marii. Au fost cam 7-8 grade dar destul de rece din cauza vantului. Ne-am tot facut probleme pentru tine, eu si cu tati, dar asa sunt inceputurile :) Chiar am crezut ca o sa dormi bustean, asa cum auziseram noi ca fac copiii pusi in carucior si dusi la plimbare. Dar tu ai tot scartzait pe parcursul plimbarii si, cand am ajuns acasa, nu am scapat fara cateva runde de plimbat-leganat.
Unul dintre cele mai placute momente ale zilei este baita, cand stai foarte cumintzica, ne asculti cum vorbim cu tine si esti foarte interesata de tot ce se intampla. Nu plangi nici macar cand tati te spala pe cap si-ti mai intra apa in ochi. Dupa insa...te cuprinde o foame de lup si atunci chiar ne aud toti vecinii :))
Noptile trec destul de linistite, ne trezim pentru masa cam de 3 ori la 23.30, la 2.30 si apoi in jur de 5. Ochisorii ii deschidem pe la 6.30-7.30.
Nu pot spune insa de cate ori mananci pe zi. Am incercat sa-mi notez in prima saptamana dar mi s-a parut prea stresant sa mai fac si lucrul asta si am abandonat. Daca te-as asculta pe tine, ar insemna ca ar trebui sa stam tot timpul lipite "ca timbrul de scrisoare" cum zice Bunica :) Asta pentru ca tu toata ziua plescai din buze si mananci degetelele cand le prinzi.
Cam atat deocamdata. Asteptam sa vina odata primavara asta care se cam lasa asteptata. Este doar in sufletele noastre;) Vrem soare, plimbari, verdeata, vrem parcurile frumoase din Bucuresti si sa-ti facem cunostinta cu prietenii cand iesim seara pe la terase, vrem sa mai treaca un pic de timp si sa incep sa povestesc cum te strang in brate mami si tati fara grija ca nu-ti poti tine singura capul, vrem sa facem primul drum la Baia Mare ca sa te cunoasca si bunicii de acolo(deocamdata le-am trimis poze), vrem sa fim la fel de sanatosi si de fericiti cum suntem in momentul in care scriu aceste randuri!
Te iubesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.