luni, 20 iunie 2011

Realizari

   Deja esti mare...ai 4 luni si aproape o saptamana! Cate lucruri noi experimentam si fiecare zi! Zambete si rasete cu dedicatie, biberonul cu laptic tinut fara ajutor de manutele tale mici, rostogoliri pe burtica, apucat picioarele cu manutele....sunt cateva din momentele cele mai frumoase care le-am trait in ultimele zile. 
Acum asteptam sa te rostogolesti cu si mai mare siguranta pe burtica si inapoi, sa poti sa scoti mana de sub tine,  sa apuci piciorusele grasute si sa le si duci la gura :)
   In ultimele seri am iesit la plimbare si am tot stat la cate o terasa. Te comporti foarte bine si chiar am reusit sa luam si masa in oras alaturi de tine. Intram in casa la 9 seara, la timp pentru o baita rapida, mancarica si apoi somn. De obicei adormi in jur de ora 22.00 si in continuare te trezesti la ora 4 pentru biberonul de dimineata. Colicile au mai inceput sa ne dea pace dar nu definitiv, inca mai avem momente cand te deranjeaza destul de tare, de obicei cand esti si obosita. De vreo 2 saptamani ai inceput sa ai mai mult rabdare cand te pun in scaunel si te uiti singurica la Bebe TV pret de vreo 20 minute. Asta se intampla mai ales dimineata, dupa lapticul de 9.30, cand esti satula si odihnita. Tot asa ai inceput sa apuci destul de hotarat jucariile si sa le duci la gurita, nu-ti mai scapa si mana, sau daca iti scapa le poti apuca si ridica din nou. Cand stai pe burta te sprijini foarte bine in coate, ridici capul destul de sus si ii poti tine ridicat cateva minute bune. De asemenea, daca te las in fundulet intre perne, poti sta fara probleme dar eu incerc sa nu te fortez prematur si incerc sa-ti distrag inca atentia de la statul in fundulet deocamdata. Chiar daca tu imi arati ca poti si vrei, cred ca oasele tale nu sunt inca suficient de rezistente pentru asemenea activitati si nu as vrea sa apara repercursiunile in timp. Cand stai intinsa sau chiar semi-ridicata in carucior, ai tendinta sa iti incordezi foarte tare corpul si sa-ti ridici capul cam la 30 grade, ca si cum ai vrea sa te ridici. Asta se intampla foarte des si am observat ca faci asta chiar si in somn cateodata. Banuiesc ca este avantul pe care  ti-l iei ca sa incepi sa te rostogolesti ca-lumea si sa-ti coordonezi din ce in ce mai bine corpul. 
   Am inceput sa avem momente de tandrete cand stai culcata langa mine sau tati, fata in fata, incepi sa ganguresti si sa-ti asezi palma pe obrazul meu sau al lui tati. Tot asa am observat ca incepi sa-ti lasi capul pe umarul meu cateodata cand te tin in brate, ca si cum te-ai odihni, lucru care nu-l faceai niciodata pana acum decat daca dormeai bustean.
Cam astea sunt in mare, realizarile ultimei perioade! Timp sa am in continuare ca sa povestesc si sa tin pasul cu tine :)

Pupici mamarutei noaste!













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.