miercuri, 11 iulie 2012

1 an, 4 luni, 10 zile

   "Cucu bau, cucu bau!"....asa ne mai jucam pe dupa jucarii, cu mainile la ochisori si esti vesela toata ca nimeni nu te vede cum te ascunzi.
  "Patu, chichi, patu, chichi"....asa marsaluiesti prin casa in pas de defilare si numeri mandra "patru, cinci" :)). Si, cand vine vorba sa numaram degetelele de la manuta, eu zic "unu", tu urmezi "doi", apoi iar eu "trei" si tu mandra "patu, chichi"!

   De ceva vreme ai inceput sa ne arati cum dormi tu...oriunde si in orice pozitie te-ai afla :)) Da, da, exact asa cum am scris. Mergi prin casa cu ochii inchisi (ma rog, semi-inchisi ca sa tragi cu ochiul pe unde mergi, dar tu consideri ca-i ai inchisi), stai in scaunul de masa, de masina, in fotoliul tau, cu ochii inchisi, incerci sa fii serioasa dar dupa cateva secunde izbucnesti in ras. Este unul din jocurile preferate zilele astea. Cateodata te faci chiar ca sforai :)). Iar eu si cu tati trebuie sa ne miram ca ai adormit, sa vorbim in soapta, sa inchidem muzica daca suntem in masina...totul ca sa intram in jocul tau si sa-l facem cat mai veridic. Si cat te mai distrezi!!!
   Esti draguta, ai invatat sa faci tot felul de figuri, se citesc tot felul de sentimente pe fata ta. Esti rusinoasa in preajma persoanelor nou-cunoscute, esti fricoasa cateodata cand suntem in casa numai noi si vii la mine, te ascunzi dupa mine si te uiti ca si cum ar mai fii cineva cu noi prin casa. Te agati de gatul nostru daca esti suparata, obosita sau plangi, atunci cand ma vezi alergi spre mine cu bratele larg deschise, ma iei de gat si ma strangi tare de tot. Te rasfeti, dai ochii peste cap, te abtii sa nu razi in momentele cand nu vrei sa-ti arati "slabiciunile"...










   Pe la inceputul lui iunie am fost in "turul Bunicilor". La Bucuresti am stat 5 zile si la Baia Mare 7 zile. Frumos si foarte obositor. Obositor pentru ca esti in cea mai activa perioada de pana acum. Fugi, te cateri, nu stai locului o clipa. Plecam la 9 dimineata din camera de hotel si ne intorceam seara pe la 11. Intre timp mergeam si la bunici, si pe afara la plimbare, si la cumparaturi, si in diverse vizite si incercam sa ne vedem si cu prietenii. Unul dintre noi tot timpul trebuia sa alerge dupa tine. Curiozitatea e mare si nu te mai uitai in urma cand plecai undeva, indiferent daca strigam dupa tine. Asa ca a trebuit sa ne tinem dupa tine tot timpul. La restaurant te urcai pe toate scaunele din preajma. O clipa nu ne-am uitat la tine cand am comandat si tu erai cu un picior pe pervazul lui geam....scaun...masa...pervaz!
   Anyway, oricat de obositi picam seara in pat, cert este un lucru: picam obositi si fericiti!

Te iubesc!

























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.